“A fost odată” s-a stricat!
Fetiţa mână-n mână cu-n băiat
Citeau povestea
La palat.
Iubirea zămislea
Pribeag sufletul călca rarefiat.
Tristeţe, pleacă din inima mea,
Furtună vino şi distruge!
A fost frumos sfârşitul la “final”.
Iubeşti o stea, una nebună
La ea ajunge furtuna,
Şi-o mână.
A fost odată Cătălin
Dar nu a fost Cătălina.
Aş da Cer, Pământ şi suflet
Să-i invadez nestingherită făptura!
Şi să mă placă.
Nutresc gânduri, visez rânduri:
“Citesc” iubirea-n aşteptare
Goliciunea sufletului mă sperie de moarte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu