vineri, 26 noiembrie 2010

Dragoste amăruie


Dragoste amăruie

Rămâi în suflet

Să pot râde printre șoapte,

Să mă cutremur,

Să gust iubirea prin a tale buze,

Să îmi cert păcatul și blestemul,

Să te însoțesc în drumul tău, străine

Prezentă şi absentă, uneori.

 

O, muritor!

O, clipe nesperate,

Sfârsit ești dinainte de-a trăi.

luni, 22 noiembrie 2010

Nu - Da - Nu știu

Nu mă certa pentru priviri de nedescris,

Nu mă atinge cu ale lumii pleoape,

Nu căuta comori în Paradis,

Nu pune întrebări ce râd de moarte.

 

Da, omenirea a învățat să lupte,

Da, noi am pus deoparte zidul rece,

Da, unui Soare ce-a apus fierbinte,

Da, pentru o iubire ce n-a învățat să plece.

 

Nu știu ce tâmple mai acceptă ziua,

Nu știu ce taine croșetează al tău suflet,

Nu știu de ce iubirea atinge nebunia,

Nu știu și prea mult cuget.

marți, 16 noiembrie 2010

Duel liric



"A căzut și ultima... frunză"

Pe când ne-ncânta o muză,

Te rog mătură-mi sufletul

De "frunzele" trecutului.

 

Niciodată nu-i iubirea

Unde te-ncântă privirea.

Niciodată ieri nu-i azi

Unde te ridici și cazi.

 

Ne-nchinăm iubirii tale,

Ce-n cuvinte o păstrezi,

Să culegem raze pale,

În care tu mai crezi...

 

În toată clipa te-am păstrat

M-am închinat cu gând tăcut

Unui suflet cald și mut

Dar a trecut!

 

Trecut-a ceasul închinării,

Venit-a timpul apropierii

De un viitor înmiresmat

Cu busuioc binecuvântat!

 

Da, potrivire, cuvânt greu,

De mulți neînteles și-al meu

Gând auriu te-ndeamnă

Cântă, dragă dulce doamnă

 

Cu inima cânta-voi neînteles

Și doar iubirea mă oprea din mers

Șoptind electric răsfirat

De ce ai plecat? de ce ai plecat?

 

Rămas: nu mai eram atent

În întunericul din prezent

Viitorul să îl chem anume

Din alte lumi să-i zic pe nume

joi, 11 noiembrie 2010

TR(E)I


Un gol imens

Ce doare și furnică,

Umple cu miez și frică

Eternitatea.

 

Privesc spre ieri,

Spre nicăieri și tot ce vrem

Cade-n abis peste iubiri,

Euriterm

 

Luptăm înghesuiți de normalități

Și de oameni

Ne ținem de ochi și obrajii de plâng

Empatic


miercuri, 10 noiembrie 2010

Iar



Stingheri pe acelaşi drum călcăm

Iubirea ne îndeamnă - destinele să le unim 

Iar

Demonii-s pierduţi în ceas de seară.

 

Mă atingi cu un vis,

Şi gândul că nu eşti

Transformă în Iad, imensul Paradis

La infinit e întuneric şi e “iară”

 

În inima trezită

Nimic nu e la fel.

Mă pierd în universul de pastel

În nebunia visului perfect, e dimineaţă!