
Un gol imens
Ce doare și furnică,
Umple cu miez și frică
Eternitatea.
Privesc spre ieri,
Spre nicăieri și tot ce vrem
Cade-n abis peste iubiri,
Euriterm
Luptăm înghesuiți de normalități
Și de oameni
Ne ținem de ochi și obrajii de plâng
Empatic

Stingheri pe acelaşi drum călcăm
Iubirea ne îndeamnă - destinele să le unim
Iar
Demonii-s pierduţi în ceas de seară.
Mă atingi cu un vis,
Şi gândul că nu eşti
Transformă în Iad, imensul Paradis
La infinit e întuneric şi e “iară”
În inima trezită
Nimic nu e la fel.
Mă pierd în universul de pastel
În nebunia visului perfect, e dimineaţă!
Un suflet pierdut
Prin nădejde inutilă,
Un suflet răpus
De ofense infantile.
Te iubesc cu un zâmbet
Nebun și firesc.
Te iubesc înger și templu
Impertinent.
Arunci cu flori de nufăr,
Cu iubirea uscată
Prin colțul unui cufăr!
Zăbovim pe trepte
Privind în gol
Cu minţile crunte,
Ador!
Mă joc cu lacrimi
Prin versuri.
Iubirea-i în cărţi
Şi-n ceruri.
Încetăm să auzim
Ne ascultăm privirea
În troiene de amor
Ne ceartă nemurirea!
Buze moi şi cristaline
Pe tâmple,
Zgomot de iubire
Şi vise plăpânde,
Parfum în eterna
Plăcere,
Gol pe trupuri
Efemere,
Idei răcorite
De viaţă,
Prezent colorat
Ochi vii ce îmi mângâie
Trupul şi vorba,
Neîncetat.