
Flori şi vară
Iubire de-o seară,
Zumzet de-o clipă
Furnică!
Copaci şi frunze
Sufletul unei muze,
Privire fugară
Ilară!
Vânt şi ploaie
Dragoste şiroaie,
Atinge-mă străine
Pe mâine!
Iarbă şi pământ
Vorbe în gând,
Respiră prin şoapte
Noapte!
Acum ce să fac?
Unde să plec?
Încotro să strig,
Iubitule?!
Azi unde e cerul?
Unde e lumea?
Spre ce mă îndrept,
Iubitule?!
Moment terminat?
Unde e şoapta?
Încotro îţi e privirea,
Iubitule?!
Clipă, de ce nu mori?
Unde-i misterul?
Spre văile-n abis,
Iubitule?!
Atemporal,
Fără loc,
Spre nicăieri,
Iubitul meu?!
Aici şi azi, te-aştept
să-mi uzi timpanele
Cu-o şoaptă de iubire
să m-adulmeci!
Înger de lumină
ridicat la iubirea-mi
prin raiul cu flori,
Ador un noi!
Şi mâine să fii tu
Acel liman verde,
ce-mi încântă inima
prin dorul... inuman!
Pe nori - valuri de fum
și scări de argint
Cu sufletul candid respir
Dându-mi memoria cu mir!
Nu Rai, nu dogme, nu supliciu
Da azi, da mâine şi deliciu
Înger căzut din doruri
vrut-ai a distruge amorul!
Fantome şi zâne şi diavoli
și zmei şi zei am refăcut
dintr-o tărână albă... ştearsă
Pentru tine, Aleasă!
Stai Dulce pe pleoapele mele
respiră povestea şi stele
pune inimii noastre,
Ce speră!
Când soarele pe tavă-ţi aduc
și luna pe pernă-ţi pun
Când inimii tale din strune eu cânt
Tu dă-mi ce-i al tău printr-un gând!
Te iubesc spus suav pe-o frunză-de-vânt!