luni, 2 august 2010

S-a stricat



“A fost odată” s-a stricat!

Fetiţa mână-n mână cu-n băiat

Citeau povestea

La palat.

 

Iubirea zămislea

Pribeag sufletul călca rarefiat.

Tristeţe, pleacă din inima mea,

Furtună vino şi distruge!

 

A fost frumos sfârşitul la “final”.

Iubeşti o stea, una nebună

La ea ajunge furtuna,

Şi-o mână.

 

A fost odată Cătălin

Dar nu a fost Cătălina.

 

Aş da Cer, Pământ şi suflet

Să-i invadez nestingherită făptura!

Şi să mă placă.

 

Nutresc gânduri, visez rânduri:

“Citesc” iubirea-n aşteptare

Goliciunea sufletului mă sperie de moarte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu